O radiografie exigenta a Facebook-ului

       Pe Facebook gasim aproape pe toata lumea, cu mici exceptii. Unele persoane nu inteleg foarte exact ‘avantajele’ de a fi prezente aici. Altele au ramas in urma sau nu au avut niciodata un profil de retea sociala. De la fete bisericesti – ce evita Facebook-ul din considerente religioase, pana la domnisoare ce profeseaza escort-service ‘underground’ si care se pot expune riscului de a fi identificate, apoi de la oameni care nu vor sa se alinieze in trend cu marea majoritate, tocmai pentru a fi ‘altfel’, pana la cei ce resping Facebook-ul din snobism, pe considerentul ca ei sunt ‘la un alt nivel’. Acestia din urma prefera in schimb Instagram – unde se limiteaza mult, numai la poze si video-uri, sau LinkedIn – retea elitista si selecta, dar care pierde mult din ‘vibe’-ul real al societatii.

       Prin intermediul Facebook-ului poti afla cu cine discuti si de asemenea, te poti legitima. Interesant este ca, cu ajutorul Facebook-ului poti cunoaste si poti ‘vedea’ persoane chiar fara ca acestea sa doreasca sa se identifice asa cum sunt in realitate, pentru ca deseori se dau de gol. Din lipsa de stil – pe care, evident nu o realizeaza -, prin poze indecente si absolut nepotrivite – pe care nu le apreciaza ca atare -, prin dezvaluirea unor activitati, anturaje sau cercuri de prieteni apropiati, de unde se trag concluziile de rigoare – evident fara ca persoanele sa doreasca asta si deseori in detrimentul lor -, pe principiul “spune-mi cu cine te intovarasesti ca sa iti spun cine esti”. Deseori, concluziile se pot trage si datorita absentei ‘opiniei’ utilizatorului manifestata prin lipsa statusurilor, atunci cand utilizatorul isi reduce activitatea doar la postari de poze si video-uri. Pentru un om inteligent care stie sa ‘citeasca printre randuri’, totul devine o distractie.

       Sa particularizam un pic. Ce concluzie se poate trage deci dupa vizionarea unui profil al unei domnisoare superbe, care a terminat sau nu o facultate, dar pe care o vezi imbracata impecabil, etaland ostentativ genti Vuitton sau Hermes, ceasuri scumpe, bijuterii foarte valoroase, cu poze din locatii exotice, pe yacht-uri sau in private jet-uri, etc. dar… fara sa ii vedem niciodata iubitul? Evident, exista mai multe variante. Una dintre ele ar fi ca iubitul ar fi foarte timid si ca nu prea e fotogenic… :))))) O alta, mai putin glumeata, ar fi ca iubitul e insurat. Mai mult ca sigur, nu cu ea. O alta ipoteza este ca nu ar fi numai un iubit, ci un pic mai multi. Iar o alta, ca ar fi foarte multi iubiti, iar ea are o fire extrem de pragmatica.. :))) Sincer, in locul distinselor persoane, nu as posta nicio poza, cu atat mai mult cu cat se pretind a fi doamne respectabile. Dar tentatia ostentatiei e mare, iar uneori in bransa ajuta. In ce fel? Simplu, le creste cota, ca si respectul concurentei. ;) Categoric, aceste aparente pot insela iar concluziile la care ma refer sa fie extrem de gresite. Desi personal cunosc un exemplu care infirma total tiparul concluziilor descrise mai sus, probabilitatea de a gresi in acest tip de concluzii este insa extrem de mica.

       Din poze, poti retine multe detalii importante. Poti observa figurile si expresiile fetelor – lucruri care spun extrem de mult. Totusi, multi scapa detalii esentiale in propriile poze postate. Ca sa ramanem in zona domnisoarelor, am vazut deseori langa pozele ce afiseaza un lux incredibil si alte tipuri de poze care ofera de fapt o imagine mai reala si mai completa asupra persoanei in cauza. Spre exemplu, genul de poza ce le infatiseaza in casa parinteasca extrem de modesta, cu mama cu baticul pe cap si cu tatal ce facea o pauza la taiat lemne, cu toporul in mana… Nimic de blamat in asta, dar concluziile sar in ochi… Ramanand la pozele personale, putem lesne observa, la multe profiluri, printre majoritatea pozelor superbe si poze mai putin reusite, unele as spune chiar dezastruoase. In acel moment nu ai cum sa nu iti pui intrebari raportate la inteligenta si gustul real al persoanelor in cauza. Un detaliu esential este privirea, atitudinea, mimica. Uneori totul pare in regula, dar am intalnit destule cazuri cand o singura poza postata demonta aproape toata poleiala profilului construit cu grija si deconspira astfel trista realitate asupra frumusetii, stilului sau inteligentei persoanei respective. Pentru a incheia cu pozele, evident ele pot oferi tot felul de informatii si chiar, pentru un ochi atent, detalii subtile – multe scapate din vedere – ca aspectul fizic real, cercul de prieteni, statutul real financiar sau social, stilul abordat, nivelul de educatie si cultura, bunul simt, decenta sau lipsa acesteia, preocuparile reale, nivelul de intelegere a vietii, chiar nivelul spiritual.

       Facebook-ul ne ofera informatii despre cum sunt oamenii cu care intram in contact si care le este nivelul intelectual, educational sau de perceptie a vietii, judecand dupa statusurile postate. Evident, este esentiala ideea sau ideile transmise. Dar vom trage concluzii importante si din modul de exprimare, terminand evaluarea cu testul simplu al cratimei. ;)
       Legat de statusuri, putem descoperi frustratii extrem de usor. Ei sunt de regula foarte agresivi si ‘suparati’ pe multe. Urasc pe multi si te inunda cu postari razboinice, avand in spate idei revolutionare de schimbare din temelii a intregii societati, cu orice mijloace. Pentru ca pentru ei societatea nu e buna, iar tot pentru ei anumiti oameni, poate chiar cei mai multi, ar trebui sa dispara complet. Ramanand la subiectul frustratilor, de o alta categorie, ii putem repera usor prin intermediul profilurilor false in spatele carora se ascund. Dupa opinia mea, sunt genul de persoane ce au nevoie stringenta de ajutor psihologic de specialitate.
       E interesant de observat limbajul unora raportat la diverse stari de spirit. Observ cu amuzament limbajul colorat al unor ‘doamne’ care, in functie de anumite situatii pe care le traiesc, uita complet de aceasta calitate pe care pretind totusi ca o au. Multora le scapa injurii nepermise, cuvinte mult prea vulgare sau atitudini extrem de jenante. Le-as putea propune un exercitiu de limbaj pentru asemenea momente. De exemplu, in loc de a-i spune unui individ care te-a dezamagit grav prin comportamentul sau – ‘’M-a socat cat esti de taran’’ ii poti spune ‘’Am fost surprinsa de comportamentul tau cu puternice accente rustice’’ sau in loc de ‘’Esti chiar o femeie usoara, nu dau doi bani pe tine’’ sa i te adresezi la modul ‘’Ti-am inteles materialismul si interesul direct, iar in ochii mei ai scazut aproape de minim” in timp ce ‘’Nu esti decat un prost incult’’ ar putea fi inlocuit cu ‘’Nivelul tau de intelegere si informatie lasa mult de dorit’’, etc. :)))

       Intrand in detalii mai de finete, putem observa cateva lucruri bazate pe un sumar studiu psihologic. Vedem persoane ce se pozeaza cu carti celebre sau obiecte de arta, incercand sa atraga atentia asupra nivelului intelectual ‘ridicat’. Un observator fin va intelege insa frustrarea si ‘minciuna’ din spatele respectivelor poze, postate de aceste persoane tocmai pentru a parea mai ’sus’ d.p.d.v. intelectual fata de cum sunt in realitate. Un capitol aparte este compus de diversele personaje – atat barbati cat si femei – care, in lipsa crunta a unor studii, notiuni, gandiri sau chiar cunostinte minime se pretind eruditi, filozofi sau ganditori, cazand grav in penibil. Sunt genul de persoane care posteaza numai citate filozofice copiate de pe net si care comenteaza aberant dar cu incredere, la diverse idei ce le depasesc cu mult capacitatile de intelegere, avand lacune grave atat in modul de exprimare cat si in cunostintele gramaticale si de punctuatie.
       Ca o paranteza, la cativa dintre cei cu adevarat eruditi, am observat chiar o forma de snobism intelectual, care sare in ochi deseori datorita folosirii exagerat de des a unor cuvinte extrem de pretentioase si elevate pentru care multi oameni cu o cultura destul de bogata au nevoie uneori sa se uite in dictionar. E drept insa, asemenea personaje, ale caror bloguri sunt citite de multi, sunt destul de rare pe Facebook.
       La acelasi capitol insa, putem observa modul in care multi isi demasca diversele frustrari si complexe – si acestia sunt de fapt, majoritatea -, incercand sa ‘arate’ semenilor prin ce locuri ajung uneori, prin ce locatii merg in vacanta, la ce hoteluri se cazeaza, la ce restaurante servesc masa, in compania caror oameni importanti sau cunoscuti se afla, sau la ce evenimente participa. Consider aceste lucruri totusi ca facand parte din psihologia normala a omului contemporan, aflat permanent in competitie si din dorinta fiecaruia de a arata semenilor atingerea unui anumit nivel sociale la care fiecare, functie de nivelul lui de intelegere si de existenta in societate, tanjeste.

       Exista pe Facebook si tagma celor care au profiluri profesionale, cu interesele exclusive de publicitate si imagine, dar suntem totodata inundati si de profiluri publice de pseudo-personalitati de care nu am auzit niciodata sau, daca am auzit, aproape sigur nu conteaza din niciun punct de vedere.

       Am vazut foarte putine persoane pe Facebook – dar din fericire exista si am si eu cativa in lista mea – ce posteaza lucruri speciale, video-uri sau link-uri ce merita vizionate, idei deosebite. Sunt oameni ce servesc anumitor cauze nobile, oameni care se erijeaza in exemple pozitive pentru semeni sau persoane care au o aplecare pentru arta, lucruri frumoase, cultura, lucruri spirituale. In ceea ce ma priveste, ca o slabiciune, am o simpatie pentru persoanele cu mare talent ce activeaza in industria filmului si pe care cu placere, pe cativa dintre ei , ii numar printre prietenii de pe Facebook.

       Putem gasi pe Facebook cateva persoane absolut dubioase, cu un grad de educatie si cultura indoielnic si in plus, ‘otravite’ de tot ce inseamna valorile materiale. Am pastrat in mod intentionat si eu cativa in lista, tocmai pentru ca sunt absolut socanti prin gradul de incultura, tupeu, limbaj si idei despre viata. Vizionandu-i uneori, pe langa o forma amara de amuzament, realizezi mult mai usor diferentele uriase dintre oameni si cat de aproape de animal poate fi uneori omul, ca forma de manifestare a instinctelor primare.

       Nu pot omite calitatea de baza a Facebook-ului, cea care permite ‘socializarea’. In afara de identificarea prietenilor, vechilor cunostinte sau colegi, poti cunoaste multe persoane de sex opus, unii ajungand in ziua de azi sa isi gaseasca ‘jumatatea’ in acest fel. Categoric insa, cea mai importanta calitate a Facebook-ului se refera la gasirea ‘jumatatilor’ de ocazie. ;) Despre acest subiect, o sa vorbesc intr-un articol separat.
       De amintit ar mai fi calitatea de informare online, opiniile oamenilor despre diverse subiecte la zi, sau anumite trenduri la moda, sociale sau politice, cu un impact important printre utilizatori.

       Un alt aspect – pe Facebook se gasesc numai lucruri materiale obisnuite, foarte rar ceva special si de calitate sau ceva cu adevarat stilat, cu clasa. Din persepectiva asta Facebook-ul e destul de perimat, umplut de chestiuni banale. Sigur, se mai vad si lucruri inteligente, intr-adevar, dar toate copiate! Mult prea rar observi postari cu idei inteligente originale, gandite de utilizator cu propria minte, care sa surprinda cu adevarat. Sau trairi adanci dezvaluite, sau originalitate prin creatie, preocupari, stil. Totul este copiat – este atat de simplu sa intri pe net, sa cauti citate celebre si sa le postezi pe propriul profil aratand ‘aplecarea’ catre lucrurile adanci… E extrem de simplu, la indemana oricarui neevoluat, care ii confera insa ocazia de a se pretinde altcineva. Sigur, sunt unii care pierd ceva timp – sau pun pe altii – si selecteaza citate sau anumite idei mai interesante de pe net, ocupandu-se in plus cu ‘inramarea’ lor in diferite poze, oferind o aparenta ieftina de originalitate, ‘share-uite’ apoi de foarte multi. E adevarat, au si lucrurile astea rolul lor, dar nu credeti ca suntem plicitisiti un pic de toate aceste impachetari?

       Cam asta este Facebook-ul… In rest, niste video-uri ce par interesante si care iti starnesc curiozitatea iar la sfarsit nu constati decat pierderea timpului si foarte, foarte rar ceva care sa merite acel timp de vizionare. Mai sunt cativa care mai posteaza diverse video-uri funny dar din pacate prea des cazute in vulgaritate si penibil, la fel cum mai gasim si cativa baietei, deveniti chiar celebri pe Facebook – care mai scriu si ei, intr-un mod devenit deja redundant, cateva chestiuni lacrimogene si foarte siropoase care prind destul de bine la anumite reprezentante ale sexului frumos trecute prin anumite dezamagiri si suferinte in dragoste si care isi amintesc probabil cu nostalgie de iubirile pierdute.
       Altceva – poze la Sinaia, la Predeal, sau la mare, apoi poze in club – unde nu e absolut nimic de vazut si nimic de mare calitate. Feeling ‘nu stiu cum’ ca ma urc in avion spre Paris sau Dubai, sau ca mananc mancarea la care -evident inainte – fac poza, sau ca ma simt mai vesel(a) sau mai trist(a).

       In concluzie, cea mai mare problema in legatura cu Facebook-ul este acea grava eroare – pierderea timpului si umplerea memoriei cu lucruri absolut banale si nefolositoare. A ’sta’ pe Facebook este de fapt exact acel timp absolut pierdut, care te opreste din evolutie si te plafoneaza, subiect despre care am mai scris…
       Da, am uitat de check-in-uri.. hahaha